joi, 2 noiembrie 2017

Tu să ne ierți, copile!


Tu să mă ierți, copile, 
Dacă te-am deranjat, 
Trecut-au ani de zile, 
Pe-acasă n-ai mai dat...

Azi ți-am scris o scrisoare, 
Și-am pus lacrimi în ea, 
Îți mai amintești, oare, 
De mine, mama ta?

Te-ai dus în lumea largă, 
Și mi-ai promis, senin, 
"Măicuța mea cea dragă, 
Mereu am să revin,

La casa părintească, 
La nucul din grădină, 
La cozonac, la pască, 
La ceapă, la slănină.

La tine, la tăicuța, 
Să te văd cu năframă, 
.....Îți sărut mânuța, 
Să aveți grijă, mamă!".

Te-ai dus grăbit la poartă, 
În urmă? N-ai privit, 
Să ne mai vezi o dată, 
Cu chipul împietrit.

Tu să ne ierți, copile, 
Dacă-ți suntem povară, 
Să ne aduci zambile, 
La piatra funerară.

Măcar atunci să vii, 
Să-ți vizitezi părinții... 
Acum nu îi mai știi, 
Ai preferat arginții.