luni, 30 octombrie 2017

Vai de păcatele mele! (pamflet)


Vai de păcatele mele, 
Ce bine arăţi, Mărie! 
Jur că te-aş băga oleacă, 
Printre strugurii din vie. 

Să-ţi ofer o căpşunică, 
Zemoasă...ca buza ta, 
De n-aş fi avut nevastă, 
Ţi-aş fi dat şi altceva. 

Asta-i grasă, e urâtă, 
Gura nu-i mai tace, neam! 
Când am luat-o de nevastă, 
Doamne, ce beat mai eram! 

Băusem să-mi fac curaj, 
Să-i spun "Da!", la primărie, 
Cum de ce? Tu n-ai văzut-o? 
Seamănă cu o...mumie! 

De ce-am luat-o? De tâmpit! 
N-am ştiut că-i fată mare, 
Şi-ntr-o seară, (tot băut), 
M-am băgat...între picioare. 

Apoi, m-am trezit cu mă-să, 
Şi cu tot neamu' la poartă, 
"Fir-ai al dracului să fii, 
Ai poftit la a mea fată? 

Era fecioară, golane! 
Haida, ia-o de muiere, 
Plăteşte cu verigheta, 
Dacă ai poftit la... miere.". 

Vai de păcatele mele, 
Asta-i povestea, Mărie, 
Dacă nu era Didina, 
Erai tu, doamna Gulie...