miercuri, 19 iulie 2017

Blestemat fie, Feisbuc! (Satiră)


Foaie verde, foi de nuc, 
Blestemat fie Feisbuc, 
....Că dacă el nu era, 
Nu mai dădeam de belea! 
Acum patru luni jumate', 
M-am gândit că poate, poate, 
O să îmi găsesc nevastă, 
Dar-ar naiba-n ea de tastă! 
Blestemat fie Login-ul, 
Ăsta mi-a schimbat destinul! 
Într-o zi, stând aşa on, 
Primesc "Laic". Tipă beton, 
Înaltă, ochişori verzi, 
Cum oare să nu-i cedezi? 
Tinerică, vreo treizeci, 
Potrivită mie, deci! 
Mi-am scos de la naftalină, 
Vorba de gentleman, fină, 
Şi i-am dat mesaj privat, 
Să nu par....needucat 
Din vrăjeală în vrăjeală, 
Am pus-o de-o "întâlneală", 
Stabilisem ora, locul, 
"Gata, mi-am găsit norocul!", 
Îmi tot repetam în gând, 
Prost eram, prost şi nătâng. 
M-am dus, i-am luat un buchet, 
Şi-un cadou finuţ, discret, 
Mi-am aranjat şi cravata, 
Convins fiind, că o dau gata. 
Când văd, hop, apare unu', 
Plin de muşchi era nebunu', 
Zicându-mi, la caterincă: 
"Bună, eu sunt, iubirică!, 
Da-rar dracu'-n coasta ta, 
Te dai la nevastă-mea?", 
Şi-mi trimite, buf, direct, 
Nişte "stimă"-n ochiul drept, 
Că vă jur, mi-a stins lumina! 
Dragostea asta, bat-o vina... 
După ce mi-am revenit, 
Şi vânăt, şi necăjit, 
Abia am luat-o din loc, 
Duduii să îi dau "Bloc", 
Are mâna grea, bărbac-su', 
Mi-a rupt dinţii, mi-a spart nasu', 
Dar-ar naiba-n ea de tastă, 
Nu-mi mai trebuie nevastă!