Hai, du-te la fereastră,
Vezi stropii ăia mari?
Sunt...lacrimile mele,
Plânse cu ochi amari.
Încearcă să îţi spună,
Că azi toate mă dor...
Dar tu n-ai cum s-auzi,
La geam ai pus zăvor.
Şi stau tăcute-acolo,
Şi se preling sărace,
De-a sufletului milă,
Ce-n mine stă şi zace.
Stai! Nu te-ndepărta!
Rămâi, rămâi un ceas,
Să te privesc prin ele,
E tot ce mi-a rămas...
Nu...nu plânge cerul,
De te întrebi, plâng eu,
Am înecat toţi...norii,
Cu voia lui Dumnezeu.
