joi, 28 iulie 2016

De ţi-am rămas amintire.... (Spune-i tu....)


Să mă povesteşti frumos,
De ţi-am rămas amintire,
Celei....care va veni....
Să stea în suflet la tine.

Spune-i tu, câte nopţi albe,
Am făcut de al tău dor....
Cum ochii mei rătăceau,
Sub al lacrimilor nor....

Spune-i tu, cât adevăr,
Am putut să neg, iubite,
Of, şi cum m-ai răsplătit...
Răni adânci, vise zdrobite.

Spune-i tu, câte femei,
Ţi-au respirat pielea, trupul...
Şi-apoi te-ntorceai la mine,
Minţindu-mă fără scrupul.

Spune-i tu, de câte ori,
Am vrut să te las în urmă,
Însă mă trăgeai spre "noi"
O marionetă pe sârmă....

Spune-i tu, câte minciuni,
Porţi pe buză, să n-o soarbă.
Eu iubind....nu am ştiut....
Am fost naivă.....şi oarbă.

Spune-i tu, cât te-am iubit,
Mai presus de sfinţi, de zei,
În timp ce tu mi-ai purtat,
O dragoste de doi lei.....

Spune-i tu, câtă durere,
Am tot strâns, aici, în piept,
Atunci când mi-am luat adio,
Obosită să tot iert....