joi, 28 iulie 2016

De ţi-am rămas amintire.... (Spune-i tu....)


Să mă povesteşti frumos,
De ţi-am rămas amintire,
Celei....care va veni....
Să stea în suflet la tine.

Spune-i tu, câte nopţi albe,
Am făcut de al tău dor....
Cum ochii mei rătăceau,
Sub al lacrimilor nor....

Spune-i tu, cât adevăr,
Am putut să neg, iubite,
Of, şi cum m-ai răsplătit...
Răni adânci, vise zdrobite.

Spune-i tu, câte femei,
Ţi-au respirat pielea, trupul...
Şi-apoi te-ntorceai la mine,
Minţindu-mă fără scrupul.

Spune-i tu, de câte ori,
Am vrut să te las în urmă,
Însă mă trăgeai spre "noi"
O marionetă pe sârmă....

Spune-i tu, câte minciuni,
Porţi pe buză, să n-o soarbă.
Eu iubind....nu am ştiut....
Am fost naivă.....şi oarbă.

Spune-i tu, cât te-am iubit,
Mai presus de sfinţi, de zei,
În timp ce tu mi-ai purtat,
O dragoste de doi lei.....

Spune-i tu, câtă durere,
Am tot strâns, aici, în piept,
Atunci când mi-am luat adio,
Obosită să tot iert....


luni, 25 iulie 2016

Dependentă.

Ah, sunt dependentă,
De sărutarea-ţi lentă,
Cum flămând se lasă,
Pe gât, pe sâni, pe coapsă.

Ah, mi-eşti ca un drog,
Dă-mi o doză, te rog,
Să nu cad în sevraj,
Hai iubite....curaj!

Ah, să-mi intri-n vene,
În adânc şi-n piele...
Tăcut, să mă domini,
Cu tine să mă-mbini.

Ah, şi ore-ntregi,
Gemutul să-mi culegi,
Să îl pui la ureche,
Să îţi ţină de veghe.

Ah, să mă pătrundă,
Carnea-ţi fină, udă,
Iar mâna ta vicleană,
Mângâieri să cearnă.

Ah, să mă îmbraci,
Din ele să îmi faci,
Pasional veşmânt,
Să te simt orişicând...


sâmbătă, 23 iulie 2016

Dacă nu m-ai mai iubi...

Dacă nu
m-ai mai iubi,
Ca floarea
m-aş ofili,
Căci sărutul tău
îmi udă,
Rădăcina-mi
crudă...

Dacă nu
m-ai mai sorbi,
Cu ochii tăi
azurii,
M-aş simţi
atât de goală,
Atât de slută
şi pală...

Dacă nu
mi-ai mai şopti,
La ureche...
poezii...
Aş fi ca o
muză tristă,
Strângând lacrimi
în batistă...

Dacă nu
m-ai mai dori,
În nopţiile
cu stele mii,
A mea piele-
ar tremura,
Dorindu-şi doar
palma ta...


vineri, 22 iulie 2016

Amor de ieri, dar nu de mâine.....

Amor de ieri, dar nu de mâine,
Ah, ce mult te-am mai iubit,
Dintr-al meu, ca dintr-o pâine,
Al tău suflet s-a hrănit.....

Ochii tăi - cafea amară,
Ah, ce mult i-am mai sorbit,
Iar tu....ca pe o ţigară.....
M-ai tras în piept, m-ai risipit.

Ca un hoţ fără scrupule,
În mine-ai cotrobăit.....
Lăsându-mă fără destule,
Lăsându-mă cu dor cumplit.

Amor de ieri, dar nu de azi,
Ah, ce mult te-am mai iubit,
Acum revii...în genuchi cazi,
În faţa uşii ce-am zidit.....


marți, 19 iulie 2016

Iubeşte-mă....

Iubeşte-mă....luni,
Cu ochi nebuni
Soarbe-mi făptura,
Cu toată gura.

Iubeşte-mă....marţi,
Pasiunea s-o-mparţi,
În tine...în mine,
Să ne domine.

Iubeşte-mă....miercuri,
Iubeşte-mă-n cercuri,
Să ard cu-atâta forţă,
Sub palma-ţi, ca o torţă.

Iubeşte-mă....joi,
Vrăjit de curbe moi,
Şi pierde-te flămând,
În al meu adânc.

Iubeşte-mă....vineri
Păcătos, fără reţineri,
Să devin dintr-o fecioară,
Femeia care te vrea iară.

Iubeşte-mă....sâmbătă,
Cu şoapta ta îmbată-mă,
Şi precum un joc de şah,
Tu să spui uh, eu să spun ah.

Iubeşte-mă....duminică,
Dragoste obraznică.....
Şi luni s-o luăm de la capăt,
Să te-alint cu-al meu geamăt.


sâmbătă, 16 iulie 2016

Doamne, unde te ascunzi?

Doamne, spune-mi de ce laşi,
Atâtea vieţi să se...scurgă?
Dacă veghezi ai noştri paşi,
De ce laşi sângele să curgă?

Doamne, unde te ascunzi,
Când tirani cu arma-n mână,
Trag în copiii-ţi plăpânzi,
Cu o poftă aşa-hapsână?

Doamne, în al morţii hău,
Ne-azvărlesc fără ruşine,
De ce nu ne fereşti de rău,
Dacă ne ceri să facem bine?

Doamne, mai priveşte-o clipă,
Peste acest cumplit măcel,
Îngeri....doar cu o aripă
Pornesc iarăşi, către cer.


duminică, 10 iulie 2016

Vecinul Ilie. (pamflet)

Astă-vară, iunie, opt,
Am decis cu-al meu consort,
La curte să ne mutăm,
Sătui, scări să tot urcăm.

Găsisem casă divină,
Vie, verdeaţă, grădină,
Ciripit de păsărele,
Aer proaspăt, toate cele.

Aveam şi un vecin lângă,
Bătrânel, cu barbă lungă,
(Soţul meu aşa îmi spuse,
Că numai el îl văzuse.).

La ceva zile, nu multe,
Plantam nişte flori prin curte,
Şi-aud aşa.....în surdină,
"Ia vino la gard, vecină!".

Ridic ochii din pământ.
"Moşul ăsta ce-o fi vrând?",
Şi-o iau spre gard cu tupeu,
Dar când colo.....Aoleu!

Ce vecin cu barbă lungă?
Ce moşneag cu suta-n pungă?
Ah, bărbate-afurisit....
În ce hal tu m-ai minţit!

Părea venit de la sală...
M-am făcut deodată pală!
Şi cu glas....piţigăiat,
I-am zis : "Ce s-a întâmplat?".

"Numele meu e Ilie,
Vrei să mă ocup de vie?
Să o tai! De nu se pierde,
Îţi umple curtea de verde.".

De vezi aşa bijuterie,
Parcă regreţi că nu eşti....vie...
Fi-rar el de gând zglobiu,
Da, sunt măritată, ştiu....

A două zi a venit iar,
Aveam chef să dau cu var...
(Nu-mi place să văruiesc,
L-am chemat doar să-l privesc...).

Mă holbam ca la statuie,
Sorbeam retina-i verzuie,
Mai dădeam cu trafaletul,
Îi mai admiram "pachetul".

Erau fluturi între noi,
Însă-au dispărut apoi...
Izgoniţi de o....căpuşă,
(Fiind bărbată-miu la uşă...).

Mai Ilie, mai Ilie,
Mă faci să uit de căsnicie!
Nu îmi dai pace deloc,
Mă mut înapoi la bloc...


joi, 7 iulie 2016

De atâta tu.

Sufletul mi-e plin
De atâta tu,
Îi cer să te uite,
Dar spune mereu nu.
"Şi din pieptul tău, cândva,
Dacă m-ai smulge,
Tot nu-l poţi uita,
Îl ai la tine-n sânge!".

Sufletul mi-e plin
De atâtea clipe,
Îi cer să te uite,
Dar începe să ţipe.
"Şi din pieptul tău,
Dacă m-ai izgoni,
Tot nu-l poţi uita,
Şi fără mine l-ai iubi!".

Sufletul mi-e plin
De atâta noi,
Îi cer să te uite,
Dar spune mereu doi.
"Şi din pieptul tău, cândva,
Dacă m-ai rupe,
Tot nu-l poţi uita,
Ca un vulcan erupe!".

Sufletul mi-e plin
De atâtea vânătăi,
Îi cer să te uite,
Dar mi-arată ochii tăi.
"Şi din pieptul tău,
Dacă m-ai scoate,
Tot nu-l poţi uita,
Trăieşte-n ale tale toate!".


luni, 4 iulie 2016

Dacă ţi-aş da....


Dacă ţi-aş da 
ochii mei, 
Te-ai vedea 
stându-mi în poală, 
Îmbrăcată-n..... 
pielea goală, 
Mirosind a 
flori de tei. 

Dacă ţi-aş da 
a mea gură, 
Ţi-ai gusta 
buzele dulci, 
Şi ai înţelege 
....atunci...., 
Cât mi-e drag 
de-a ta făptură. 

Dacă ţi-aş da 
a mea palmă, 
Ţi-ai simţi 
trupul vibrând, 
Ca o coardă, 
tremurând, 
Prinsă de-a 
iubirii valmă. 

Dacă ţi-aş da 
pieptul meu, 
Te-ai auzi 
păşind încet, 
Cum îmi umbli 
prin suflet, 
De parcă-am fi 
un tu în eu. 


vineri, 1 iulie 2016

Fericit e omul care....

Fericit e omul care,
Se mulţumeşte cu ce are,
Şi pe cadavre nu calcă,
Palate din bani să-şi facă.
Chiar dacă o pâine are,
Fie ea veştedă, tare,
Foamea crudă îi alină,
Mă mult ca o masă plină.

Fericit e omul care,
Astăzi este în picioare,
Ca-nvăţat să se ridice,
Aşteptând mereu să pice.
"Chiar dacă acum te doare,
Trebuie să ai răbdare....
N-o să te mai vezi căzând.",
Asta îşi spunea în gând.

Fericit e omul care,
Ştie că nu e doar soare,
Pe al vieţii sale drum,
Dar zâmbeşte orişicum!
Chiar dacă ploaia-l pătrunde,
Sub umbrelă nu se-ascunde,
Ci stă liniştit, priveşte...
Până această se opreşte.

Fericit e omul care,
A lăsat la fiecare,
Din suflet, câte-o bucată,
Fie ea şi sfărâmată....
Chiar dacă e plin de semne,
(Deh, iubirile nedemne!),
A iertat oamenii "mici",
Ce azi nu mai sunt aici.

Fericit e omul care,
A "gustat" lacrimi amare,
Dar batista o păstrează,
Precum o floare în vază.
Chiar dacă-i demult uscată,
Nu uită c-a fost udată....
Ştergea, cu ea, geana deasă
Nu-l aştepta nimeni acasă...