De trupul tău,deloc decent?
Sau de curba ta vicleană,
Ce la păcate mă-ndeamnă?
Şi cum să nu fiu în sevraj,
Când îmi spui "Haide,curaj!",
Îmi iei palma şi ţi-o pui,
Chiar deasupra sfârcului?
Eşti doza mea de drog nociv,
Atunci când dansezi lasciv,
Având doar un portjartier,
Mă inciţi,mă faci să zbier.
Te unduiesti ca o reptilă,
Mângâindu-ţi pielea fina,
Te-ncolacesti în jurul meu,
Mă faci să mă simt un zeu.
Îmi rupi cămaşa şi-o arunci,
Pe podea,apoi mă duci,
Spre patul plin cu petale,
Sublim ca formele tale.
Rămâi şi fără portjartier,
Te sui pe mine,ah,disper,
Cu mişcări de dute-vino,
Mă posezi plăcut,divino!
Pieptul mi-l zgârii adânc,
Şi buza mi-o muşti flămând,
Coapsa ta domol mă strânge,
Te simt şi parcă nu-mi ajunge!
