vineri, 31 iulie 2015

Sărută-mi...


Sărută-mi pleoapa ce te plânge,
Când pe alte drumuri pleci,
În adânc lacrima-şi strânge,
Aşteptând ca să i-o seci.

Sărută-mi mâna ce-ţi dezmiardă,
Chiar şi cel mai negru gând,
Când ploile vor sta să cadă,
Voi fi umbrela ta....şi-atât!

Sărută-mi buza ce te-alintă,
Cu al ei glas,cu-al ei fior,
Chemându-ţi buza,să o simtă,
Cum tremură de drag,de dor.

Sărută-mi fruntea-ncercănată,
De-atâtea temeri şi angoase,
N-aş putea să-ţi iert vreodată,
Ştiind că alta te miroase....


miercuri, 29 iulie 2015

În memoriam... (poetei Valentina Graur Lazarencu.)

Plecata-i tu spre cer înalt,
Tu,suflet bun fără păcat,
Să le reciţi şi celor sfinţi,
Versul tău suav,curat.

Raiul splendid te aşteaptă,
Larg deschisă-i a sa poartă,
Iar un înger,mesager,
Are o pană-n mâna dreaptă.

E trimis să ţi-o dea ţie,
Ca să-mbraci un poezie,
Fiecare frunză,fiecare muză,
Fiecare zbor de ciocârlie.

Drum luminat,suflet boem,
Te omagiez cu un poem,
Şi pun în el regret etern,
Poeta Preasfântului Eden...


marți, 28 iulie 2015

Biata noastră Românie...

Biata noastră Românie,
Îşi plânge fii plecaţi,
Sufocaţi de sărăcie,
Să slujească celorlalţi.

Că pâinea ei e prea amară,
Şi prea scumpă,din păcate,
Abia-ţi permiţi o felioară,
În timp ce alţii au palate.

Mame cu tăciune-n suflet,
Îşi duc pruncii la gunoi,
Nu le pasă de-al lor urlet,
Că sunt mici,fragili şi goi.

Se leapădă fără regret,
Ca păgânul de credinţă,
În loc să-i strângă la piept,
Îi îngroapă-n suferinţă.

Avem lăcaşe de cult,
Toate-n aur poleite,
Dar omul a-ncetat demult,
Să mai creadă-n Cele Sfinte.

Vorbeşte cu Dumnezeu,
Doar când grijile-l apasă,
După ce-a trecut de greu,
Uită icoana din casă.

Medici ce nu-şi fac datoria,
Te lasă în spital să mori,
Dacă nu le oferi mia,
Sau câte-un buchet de flori.

Bazaconii o să-ţi spună,
Doar ca să îi ,,stimulezi,, ,
Decât să ajungi pe a lor mână,
Mai bine singur te tratezi.

Unii învaţă pe rupte,
Să ajungă cineva,
După sacrificii multe,
Le rămâne...diploma.

Că azi dacă nu ai pile,
Pe şantier rişti să ajungi,
De n-ai portofele pline,
Diploma poţi s-o arunci.

Femei tinere,frumoase,
Respectul de sine-l pierd,
Când,pe străzi întunecoase,
Să-şi vândă trupul,ele aleg.

Ori aleg să-şi murdărească,
Mândria pentru confort,
Chiar dacă o să trăiască,
Lângă un moş,aproape mort.

Avem doar invidie-n gând,
Ne judecăm părinţii,fraţii,
Dar când ei vor fi pământ,
N-o să-i mai avem pe alţii.

Îi vom plânge pe la cruci,
Cu lumânări şi cu garoafe,
Le vom spune vorbe dulci,
Sperând că poate s-or întoarce.

Superba noastră Românie,
Cu munţi-nalţi,câmpie-ntinsă,
Înecată-n sărăcie,
Îşi plânge soarta tristă.

Cu lacrimile ce-i sunt râuri,
Le şterge cu frunza de mălin,
Copii ei fac doar desfrâuri,
Şi-o urâţesc câte puţin.


sâmbătă, 25 iulie 2015

Devorată.

Amintiri mă devorează,
Precum o haită de lupi,
Încerc să te dau uitării,
Dar de mine nu te rupi,
Sufletul mi-e sfâşiat,
Cu fiecare muşcătură,
Le simt colţii ascuţiţi,
În fragila mea făptură.
Un ecou sadic se aude,
Îţi poartă numele prin vânt,
Dar ce păcat că tu,iubite,
Nu-mi auzi rana oftând...


marți, 21 iulie 2015

Te-am pictat...


Te-am pictat
pe pânza sufletului meu
cu pensula iubirii.
Ochii ţi-am îmbrăcat
în verdele crud
al copacilor,
iar genele-ţi lungi,
într-o noapte târzie
Buzele ţi le-am îmbrăcat
în rozul pal al trandafirilor
de catifea,iar păru-ţi inele,
ca o zi însorită de mai,
l-am lăsat să curgă,
precum o cascadă
pe umeri-ţi fini şi delicaţi.
Pe zâmbet ţi-am strecurat
inocenţa unui prunc,
iar în inima ta
m-am pictat pe mine.
Eşti atât de frumoasă,
iubito....



marți, 14 iulie 2015

Oameni.

Vor exista mereu oameni care îţi vor testa limitele bunului simt,limitele răbdării,limitele înţelegerii,şi te vor sufoca cu reproşuri şi cu propriile lor frustrări.
Oameni care,oricât ai încerca să-i mulţumeşti îţi vor găsi nod în papură.
Oameni care se cred mult deasupra ta,deşi comportamentul lor este de cea mai joasă speţă.
Oameni care cer să fie respectaţi,dar nu fac absolut nimic pentru al câstiga.
Oameni care se ascund în spatele unor măşti ipocrite,doar pentru a se folosi de bunătatea ta.
Oameni care nu cunosc adevărul,ei fiind obişnuiţi să „jongleze” numai cu minciuni şi intrigi de 2 bani.
Fereşte-te de răutatea lor cât poţi de mult,devin-o surd la ceea ce spun,şi nu le arăta compasiune atunci când vor avea nevoie de tine.Cu siguranţă va veni şi ziua
aceea.
Nimeni nu trăieşte veşnic,nimeni nu este perfect sau invincibil,într-un final tot vom depinde unii de ceilalţi.
Păcat că ei uită asta.


duminică, 12 iulie 2015

Balada "fătucilor". (Pamflet)

Ţara-i plină de "fătuci",
Care mai de care,
Ce au silicon şi-n b*uci,
Moda,frăţioare!

Intelectul e în comă,
La aceste duduiţe,
Creierul e doar de formă,
Sau e doldora de fiţe.

Cu celebrul "bot de raţă",
Unul mai urât ca altu’,
Nu le vezi juma’ de faţă,
Râde-n hohote şi dracu’.

Merg pe tocuri cu mândrie,
Cât mai înalte şi-n culori,
Vor să emane şarm,dar mie...
Tot ce văd sunt zgârie-nori!

Oare au ele idee,
Atunci când pozează "hot",
Că de fapt par c-au diaree,
Şi de burtă nu mai pot?

Toate au un ten perfect,
Folosesc farduri cu kila’,
Dar când le vezi fără glet,
Te apucă instant sila.

Au părul lung şi mătăsos,
De fură orice privire,
Dar seara când şi-l dau jos,
Mai rămân cu două fire.

Au studii şi facultăţi,
Dar "nu ştie să vorbeşte",
Cică au citit multe cărţi.
De la bancomat,fireşte!

Dive dastea’ avem puhoi,
Una mai tută ca alta,
Frumoasa-i viaţa la noi,
Avem prostie cu găleata.

Văduva Andreea
http://randuriruptedinviata.blogspot.ro


Îţi mulţumesc viaţă.

Îţi mulţumesc viaţă pentru tot ce mi-ai luat,doar aşa am învăţat să preţuiesc ceea ce am.
Îţi mulţumesc viaţă pentru fiecare cădere,doar aşa am învăţat să mă ridic.
Îţi mulţumesc viaţă pentru fiecare nedreptate,doar aşa am învăţat să lupt.
Îţi mulţumesc viaţă pentru fiecare om care a ales să plece de lângă mine,doar aşa am învăţat că nu toţi iubesc,deşi o spun atât de frumos.
Îţi mulţumesc viaţă pentru fiecare pedeapsă,doar aşa am învăţat că orice greşeală se plăteşte.
Îţi mulţumesc viaţă pentru fiecare lacrimă,doar aşa am învăţat să rad.
It mulţumesc viaţă pentru tot,doar aşa am devenit femeia de astăzi.


vineri, 10 iulie 2015

Muza mea.

Demonica mea muză,
Infernul meu gingaş,
Tu ai venin pe buză,
Dar îl gust pătimaş.

Sunt al tău prizonier,
Când îţi fac plecăciune,
Muza mea cu chip de cer,
Şi sufletul tăciune.

Mă otrăveşti dumnezeieşte,
Cu privirea ta,stăpână,
Mă rupi fâşii,mişeleşte,
Muza mea,dulce păgână.

Mă laşi să pier în agonie,
O agonie ce mă-ncântă,
Muza mea din poezie,
Fericirea-mi cruntă.


joi, 9 iulie 2015

Despre tine scriu,iubito....

Despre tine scriu,iubito,
Pe o masă putrezită,
Cu o pană îngălbenită,
Tristeţea mi-e infinită.

Despre tine scriu,iubito,
Într-o cameră pustie,
Ce-ţi păstrează odoarea vie,
Miroseai a iasomnie.

Despre tine scriu,iubito,
Cu o mâna tremurândă,
Durerea îmi e profundă,
Lacrimile mă inundă

Despre tine scriu,iubito,
Rânduri multe,amărui,
Acum eşti a nu ştiu cui,
Mi-ai uitat ochii căprui.

Despre tine scriu,iubito,
În nopţile cu potop,
Te văd în fiecare strop,
În amintiri iar mă îngrop.


miercuri, 1 iulie 2015

Pielea mea te strigă.

Pielea mea te strigă,
În nopţile târzii,
Nu vrea să o atingă,
Alte palme,ştii?

Trupul meu te cere,
Când,ars de dorinţi,
Îţi spune în tăcere,
Că vrea doar tu să-l simţi.

Vocea mea te cheamă,
Cu geamătul ei lung,
Hai vino,fără teamă,
Iubeşte-mă-ndelung.

Ochii mei te caută,
În orice colţ de gând,
Hai vino,mă sărută,
Sărută-mă flămând.

Adâncul meu tânjeşte,
Să-l mai pătrunzi o dată,
Cu poftă,nebuneşte,
Fiorii să-l străbată...