joi, 30 aprilie 2015

Rugă şi blestem.

La ce icoane să mă rog,
Să mi te aducă înapoi?
Sufletul mi-e pus pe rug,
Ars de golul dintre noi.

La ce biserici să mă duc,
Să-mi spun oful şi năpasta?
Pe zi ce trece mă usuc,
Nimicitoare e iubirea asta.

În ce vrăjitoare să mă-ncred,
Să te am din nou în braţe?
Prefer onoarea să mi-o pierd,
Decât alta să te-nhaţe.

Ce blestem să îţi arunc,
Să te doară gândurile?
Să-mi cauţi chipul,năuc,
În toate femeile?

Ce farmece sub clar de lună,
Va trebui să-ţi fac,iubite,
Dorul meu să te răpună,
Să-ţi curgă lacrimi infinite?

La câţi Sfinţi să fac altar?
Câte cruci să ţin în mână,
Rugându-mă să te-ntorci iar,
Lângă fiinţa mea,fărâmă?

Să te văd stând la fereastră,
Să-mi dai sărutul tău cuminte,
Să-mi mai pui o floare-n glastră,
Chiar şi Satanei m-aş vinde...

Văduva Andreea
http://randuriruptedinviata.blogspot.ro/


miercuri, 29 aprilie 2015

Cea mai frumoasă melodie. (Repertoriul sufletului.)

Cu lacătele iubirii
te-am închis
în al meu suflet,
Să-mi fii
pe veşnicie
fericire,zâmbet.
Plimbă-te prin el
şi roagă-l
ca să-ţi spună,
Câte poeme
de amor
ţi-a scris
sub clar de lună.
Cum,cu mâna mea
firavă
lăsa pe foaia
albă
Tot ceea ce
simţea
pentru tine,
fiinţă dragă.
Să nu te sperii
dacă rătăceşti
prin odăile sale.
Te va găsi
oriunde eşti,
adânci sunt
urmele tale.
Şi dacă
o să-l auzi
cântând,
să nu-ţi pară
o nebunie,
Din tot
repertoriul lui,
tu eşti cea mai
frumoasă
melodie...

Văduva Andreea
http://randuriruptedinviata.blogspot.com/


luni, 27 aprilie 2015

Antologie "Lyrics et prosa" - Editura Natiunea.

Un vis de-al meu prinde uşor,uşor conturul realităţii.Sunt mândră de mine. Am ştiut că într-o zi voi ajunge aici,n-am vrut să-mi ştiu versurile dragi uitate într-un sertar,îmbătrânite de trecerea vremii.Mulţumesc fiecărui cititor,fiecărui critic,datorită lor m-am ambiţionat şi am tot scris,sperând să-mi văd versurile într-o carte.Mulţumesc Editurii Naţiunea şi domului Emilian Lican pentru şansa oferită şi încrederea dânsului în talentul meu.Sunt onorată să fiu inclusă în această antologie,alături de nişte oameni minunaţi.Mă înclin cu respect!


duminică, 26 aprilie 2015

Aduceri aminte.

Îţi aduci aminte,
Ce suflet pur aveam?
Când îndrăgostită,
În palme ţi-l puneam?

Îţi aduci aminte
De ochii mei mari,verzi?
Nu i-ai mai cunoaşte,
De ar fi să-i vezi.

Acum în jurul lor,
E negru şi tăciune,
Durerea le-a fost soartă,
De când te-ai dus în lume.

Şi tot varsă sărmanii,
Şi varsă pe-al meu chip,
Amarul ce am în mine,
De atâta timp.

Îţi aduci aminte,
De un zâmbet inocent?
L-ai ucis în clipa-n care,
Mi-ai rupt inima din piept.

De atunci te-am căutat,
Zadarnic,pe căi rătăcite,
Am rămas cu al meu doliu,
Şi cu aducerile-aminte.


Daca vrei...

Dacă vrei să fii privit mereu cu dragoste de către femeia de lângă tine,preţuieşte-o.Cu gesturi mici,dar făcute din suflet,cu vorbe calde,cu îmbrăţişări sincere. 
Pentru omul ei,ea vrea să fie cea mai frumoasă,cea mai dorită femeie.Când nu va mai fi aşa se va închide în propria cochilie.Pentru totdeauna. 
Chiar dacă îţi rămâne alături,sufletul ei se va îndepărta câte puţin în fiecare zi.Într-un final îşi va găsi alţi ochi care o vor privi cu poftă.Alţi ochi care o vor vedea frumoasă,unică,perfectă.Îşi va lua trupul rănit de neglijenţa ta,îşi va lua sufletul ce l-ai abandonat şi va pleca.Definitiv.Degeaba o vei căuta,degeaba îţi va fi dor.


sâmbătă, 25 aprilie 2015

Privind oglinda...

Privind oglinda,
Văd un palid chip,
Înecat în dureri,
Şi uitat în timp.

Privind oglinda,
Mă simt o străină,
Chiar şi de-ai mei ochi,
Ce nu mai au lumină.

Privind oglinda,
Văd urmele adânci,
Ale lacrimilor oceane,
Vărsate de atunci.

Privind oglinda,
Te văd iar fugind,
Hain,nepăsător,
De mâna ce-o întind.

Privind oglinda,
Îţi simt pasul greoi,
Cum se îndepărtează,
De "Noi",lăsat în ploi.

Privind oglinda,
Tăcut,şi azi te strig,
Doar ea ştie sărmana,
Că în inimă mi-e frig.


marți, 21 aprilie 2015

Ce mai faci,străine?

Oare ce mai faci,străine,
Îţi mai aminteşti de mine?
Sau anii ce-au trecut tăcuţi,
Te-au făcut ca să mă uiţi?
Pe cine strângi acum în braţe?
Cine a reuşit să mi te-nhaţe?
Şi peste clipe minunate,
A aşezat praful,din păcate?
Sub aşternut trandafiriu,
Pe cine iubeşti vreau să ştiu.
Ce trup devorezi precum un leu?
Te dor palmele că nu mai e al meu?


luni, 20 aprilie 2015

Femeia e coastă de....bărbat. (pamflet.)

Bărbaţii afirmă răspicat,
"Femeia e coastă de drac!",
Eu ştiu că sămânţa noastră,
E luată tot din coasta voastră.
Acum vă inteb,cine e dracul?
Nimeni altul,doar bărbatul!
Îmi susţin tare ideea,
Că din el a fost femeia.
Şi vă rog nespus pe toţi,
Iubiţi sau amanţi,sau soţi,
Să nu mai spuneţi vorba asta,
Că vă jigniţi,fără să ştiţi,coasta!


sâmbătă, 18 aprilie 2015

Sufletu-mi zâmbeşte.

Sufletu-mi zâmbeşte,
Atunci când te priveşte,
Şi vede în ochii tăi,
Aceleaşi aprinse văpăi.

Sufletu-mi zâmbeşte,
Atunci când te zăreşte,
Dormind în fiecare dimineaţă,
Pe perna albă de mătasă.

Sufletu-mi zâmbeşte,
Atunci când îşi aminteşte,
Era noiembrie,toamnă târzie,
Când te-am văzut,ce poezie!

Sufletu-mi zâmbeşte,
Când îl doreşti şi te doreşte,
Avem atâtea nopţi în doi,
Cum aş putea să uit de noi?

Sufletu-mi zâmbeşte,
Că în al tău suflet locuieşte,
Şi-a făcut acolo adăpost,
Prea a rătăcit anost.

Sufletu-mi zâmbeşte,
Şi iubirea din el creşte,
Chiar de-aş săracii,am tot,
Dar fără tine n-am să pot.

Sufletu-mi zâmbeşte,
Acum nimic nu-i mai lipseşte.
A vrut un om să îl asculte,
Să nu-i mai facă răni mărunte.

Sufletu-mi zâmbeşte,
Când numele ţi-l rosteşte,
E ca un cântec de amor,
Cântat sub bolta stelelor.

Sufletu-mi zâmbeşte,
Atunci când îşi croieşte,
Din îmbrăţişări,veşmânt,
Să nu îi fie frig nicicând.


vineri, 17 aprilie 2015

Dezabilitate = Tărie

Să nu te simţi inferioară celorlalţi dacă ai o dezabilitate.Eşti o femeie frumoasă şi sexi,demnă şi puternică.
Să nu fii invidioasă pe cele cu trup perfect,capabile să sucească minţile bărbaţilor.Aminteşte-ţi că "ambalajul" ăsta în timp se deteriorează.Un bărbat se va îndrăgosti cu adevărat de sufletul femeii.Dacă te iubeşte pentru părul lung,sănii mari,abdomenul plat,nu e iubire.E atracţie.
Să nu-l judeci pe Dumnezeu că ţi-a luat un drept vital al vieţii.Cei care calcă pământul cu pasul lor greoi învaţă de fapt să zboare.Dezabilitatea este în primul rând tărie.Tărie pe care un om obişnuit n-o va dobândi niciodată.Fii mândră de tine aşa cum eşti.Nu te închide în sine,nu te ascunde de ochii răutăcioşi.Zâmbeşte!Zâmbetul unui om încercat de viaţă este rezultatul căderilor,lacrimilor,dar nu în ultimul rând,rezultatul victorilor acestuia.
Reţine: Cine nu cade la pământ nu va învăţa niciodată să se ridice.


miercuri, 15 aprilie 2015

Eu sunt vinovată...

Eu sunt vinovată
că ţi-am deschis
poarta inimii.
Mai bine
rămânea încuiată
să nu te ştiu
să nu mă şti.
Eu sunt vinovată
dacă ochii-mi
plâng
Şi lacrima vărsată
în adânc mi-o strâng.
Eu sunt vinovată
dacă sufletul
mi-e şubred
Nu trebuia
nicicând
vreodată
în vorba ta
să mă încred.
Eu sunt vinovată
pentru chinul
ce îl duc
Am lăsat iubirea
să mă străbată
acum ca frunza-n
soare mă usuc.
Eu sunt vinovată
Tu,poate
nicio vină n-ai
Te-am iubit iar
ca răsplată
mi-ai luat totul
ce să mai!
Eu sunt vinovată
dacă am în
talpă răni
Te-am căutat
disperată
şi-am rătăcit
printre iertări.
Eu sunt vinovată
pentru suferinţa-mi
cruntă
Poarta de era
încuiată
Nu mai aveam
inima ruptă....


vineri, 10 aprilie 2015

Îţi mulţumesc,Umile Sfânt.

Acum în prag de Înviere,
Îţi mulţumesc,Umile Sfânt,
Pentru a ta mângâiere,
Când sufletul mi-era înfrânt.

De lovituri şi de dureri,
De oameni cu inima de piatră,
De suferinţe şi poveri,
Date de crunta mea soartă.

Îţi mulţumesc,Umile Sfânt,
Pentru Mâna-ţi caldă,întinsă,
Când,căzută la pământ,
Mă lepădam de-a Ta credinţă.

Te Judecam aspru,Blajine,
Pentru destinu-mi greoi.
Nu simţeam Că plângi cu mine,
Ochii mi-erau atât de goi.

Îţi mulţumesc,Umile Sfânt,
Mi-ai răsplătit păcatul cu speranţă,
Din cruce Mi-ai făcut veşmânt,
S-o duc mai uşor în ăsta viaţă.

Să mi-o car demn cu fruntea sus,
Să nu mă plâng de neajunsuri,
Să nu cer nimic,să dau nespus,
Că unde-s întrebări sunt şi răspunsuri.

Îţi mulţumesc,Umile Sfânt,
Că mi-ai Dat imensa bucurie,
Să respir,să scriu,să cant,
Pe foaia albă,poezie.

Astăzi da,sunt fericită,
Angoasele mi le-am învins.
De un înger sunt iubită,
Ce Tu Divine,L-ai trimis.


joi, 9 aprilie 2015

Ieri ruină,azi palat...

Nu te-am căutat,dar m-ai găsit,
Uitată într-un colţ de lume,
Cu un suflet gol şi izgonit,
Şi plin de amintiri tăciune.

Nu te-am vrut,dar n-ai plecat,
Mi-ai rămas alăturea-n tăcere,
Sperând că poate,eu vreodat',
Iubire pură îţi voi cere.

Nu te-am privit,dar îmi spuneai,
Adeoseori,că sunt frumoasă,
Chiar dacă lacrima-mi vedeai,
Cum îşi lăsa urma nemiloasă.

Ai încercat să mi te apropii,
Să mi-o ştergi cu mâna ta,
Te durea să îmi vezi ochii,
Cum se înecau în ea...

M-am ghemuit în colţul rece,
Speriată fiind,de mângâieri,
Sfios,m-ai întrebat de ce,
Aleg mereu să trăiesc ieri?

M-ai luat în braţe aşa blând,
Mi-ai sărutat fruntea greoaie,
Apoi m-am simţit ca şi când,
Niciun obstacol nu mă-nmoaie.

Ai spart zidul ce-l clădisem,
În jurul meu,ca fortăreaţă,
Că prea multe eu primisem,
Lovituri de la astă viaţă.

Din ruina ce eram,
M-ai reparat,treptat,treptat,
Sunt norocoasă că te am,
Ieri ruină,azi palat.


miercuri, 8 aprilie 2015

Singurătate în doi.

Ascultă-mi tăcerea ce urlă,
Mai tare ca orice cuvânt,
Şi mângâie-mi sufletul,
Tânjeşte mai mult ca oricând.

Vorbeşte-mi cu privirea,
Voi şti ce vrei să-mi spui,
Lasă-mă să văd dincolo,
De ochii ăştia căprui.

Alintă-mă cu fapte,
Vorbele sunt efemere,
Vreau să simt că mă iubeşti,
Nu simt nimic,decât durere.

Vreau să îţi fiu jumătate,
Nu doar o simplă făptură,
O simplă străină în viaţa ta,
Căreia îi spui "Noapte bună".

Opreşte-mi pasul hotărât,
Când pragul ţi-l voi trece,
Şi şterge-mi lacrima amară,
În al tău sărut să se înece.

Vreau să fim ca la începuturi,
E grea singurătatea-n doi.
Eşti aici,dar prea departe,
Şi atâtea ziduri între noi...


marți, 7 aprilie 2015

Iartă-ne Sfinte Prea Sfânt....

Iartă-ne Sfinte Prea Sfânt,
Şi azi pentru păcate,
Ai pătimit degeaba când,
Te-au răstignit,ce nedreptate!


Pe o cruce însângerată,
Trupul ţi-a fost chinuit,
Priveai mulţimea adunată,
Cum îţi scuipau Chipul Smerit.


Picături roşi curgeau,
Din Mâinile-ţi prea blânde,
Mâini calde ce dezmierdau,
Şi hrăneau gurile flămânde.


Răutatea e încă în noi,
A rămas de atunci,Divine,
Pentru că,doar la nevoi,
Ne amintim de Tine.


Te căutăm în rugăciuni,
Şi în clădiri de piatră,
Aşteptând minuni,
Printr-o credinţă uitată.


Tu eşti în suflet,Iubite,
Acolo Te găsim mereu.
Dar nimeni nu Te simte,
Doar atunci când dăm de greu.


Iartă-ne Sfinte Prea Sfânt....
Primeşte-ne în Dreapta Ta,
Căci va veni o clipă când,
Cu toţii,capul vom pleca....


luni, 6 aprilie 2015

În mine,toamnă.


A venit primăvara,
În inima mea e toamnă,
Şi norii ei greoi,
Ploi în mine,toarnă...

Soarele se ascunde,
De cerul meu gri,
A ales să plece,
Odată cu tine,ştii?

Pe noptieră stau tăcute,
Nişte petale uscate,
Ale unui trandafir,
Dăruit într-o joi noapte.

Şi plâng şi eu cu ele,
Plâng de amar şi dor,
Plânge şi perdeaua,
Ne vedea făcând amor.

Azi mă vede doar pe mine,
Mă simte cum o strâng,
O strâng atât de tare,
De amintiri s-o frâng,

Dacă eu nu pot,
Măcar ea să te uite,
Căci mă doare cumplit,
Să-mi aducă aminte,

De fiecare geamăt,
De fiecare şoaptă,
De fiecare atingere,
Şi sărutare dată.

A venit primăvara,
Dar aici e toamnă,
Din vina ta,iubite,
Ploi în mine,toarnă....


duminică, 5 aprilie 2015

Credeam.....

Credeam că dacă lacrima va curge,
Dragostea mea se va stinge,
Dar eu îi hrăneam rădăcina,
Creştea mai mare,bat-o vina!

Credeam că dacă timpul trece,
Se va îndura să îţi înece,
Chipul,în uitarea cruntă,
Dar uite că nici el nu uită.

Credeam că dacă dus ai fost,
Îmi voi găsi pe lume un alt rost,
Şi nu voi mai simţi palmele tale,
Cum rătăcesc absente şi agale.

Credeam că dacă ochii mi-i închid,
N-am să te mai văd,suflet perfid,
Dar mi-apăreai în vise şi în gânduri,
Degeaba aveam în juru-mi ziduri.

Credeam că dacă în alte braţe ajung
Voi reuşi de tine,să mă ascund,
Dar mă găseai,oriunde mă duceam,
Iar eu naiva,totuşi....mai credeam....


vineri, 3 aprilie 2015

Pe unde-ţi umblă...?

Pe unde-ţi umblă mâinile,
Ce trupuri goale,ele-mbracă?
Câte femei oare au simţit,
Ce-am simţit şi eu odată?


Pe unde-ţi umblă inima,
În pieptul cui s-a regăsit?
Vreau să ştiu deşi mă doare,
Acum eşti mai fericit?


Pe unde-ţi umblă gândurile?
Ieri toate îmi aparţineau...
De ce mi-ai rătăcit iubirea?
Vreau înapoi că să mi-o iau.


Pe unde-ţi umblă ochii verzi,
Dacă de-ai mei nu-şi amintesc?
A căror ochi le sunt oglindă?
Mi-atât de dor să-i mai privesc...


joi, 2 aprilie 2015

Urmele paşilor tăi...

Sufletul meu
încă mai simte,
urmele
paşilor tăi,
când hoinăreai,
adu-ţi aminte,
prin ascunsele-i
odăi.
Se hrăneşte
respirând,
fumul din
ultima ţigară,
ce ai uitat-o
ieri,arzând,
în scrumiera
ce te plânge
iară.
A rămas
sărac de toate,
ce-ai mai dorit
habar nu am,
mi-e frig în el
şi vântul bate,
ţi-am dat
mai mult decât
aveam.
De te-ai
întoarce
înapoi,
să-mi cutreieri
iar adâncul,
te-aş închide
cu lacătul greoi,
şi acolo ţi-aş săpa
mormântul.
Sufletul meu
încă mai simte,
urmele
paşilor tăi,
timpul a uitat,
iubite,
să-mi sece
lacrimile,
văi.


miercuri, 1 aprilie 2015

Doar timpul....

Cine vindecă dureri?
Cine alungă poveri,
Şi transformă în amintiri,
Clipe,oameni sau iubiri?
Doar timpul....


Cine ne scurtează viaţa?
Cine ne ridează faţa?
Cine,părul ni-l albeşte?
Cine ne îmbătrâneşte?
Doar timpul....


Cine ne dă al său amar,
Şi uneori miere,nectar?
Cine vrem în loc să stea,
Cu a lui clepsidră grea?
Doar timpul....


Cine ne arată-n calendare,
Că zilele sunt trecătoare,
Şi ne apropiem grăbiţi,
Unii de diavoli,alţii de sfinţi?
Doar timpul...